ÎN LUME, LA FIECARE SECUNDĂ SE NAŞTE UN FRAIER...

Zilele trecute, a fost o discuţie rezumată la:
Clientul: "- Scump, dom'ne, scump...! Dincolo era mai ieftin!"
Eu: " - Păi de ce?"
Clientul se uită nehotărât pe ofertă şi pleacă...
Un coleg de breaslă, acuzând concurenţa neloială: "- Ăştia cu preţuri mici strică piaţa! Ar trebui interzişi! Ne iau toţi clienţii!"
"- Oare?", mă gândesc eu! Şi-mi vin tot felul de gânduri pe care încerc să le pun în ordine.

Omul a fost întreprinzător de când a coborât de pe cracă. Şi a preţuit munca depusă prin prisma satisfacţiilor ulterioare efortului. Munceşti-eşti răsplătit-te bucuri de răsplată.

Clientul, apărut şi el tot prin vremurile alea, a răsplătit pe întreprinzător în funcţie de munca prestată.

Dacă întreprinzătorul cere un preţ mic pentru munca prestată, credeţi că renunţă la satisfacţiile sale? Garantat, NU!

Revenind la discuţie, de ce să strice piaţa cineva care filmează la nunţi pentru 300-400 de lei? Poate omul doar şi-a cumpărat şi el o cameră tare la ofertă, şi-a filmat colegii la şcoală sau nevasta acasă şi crede că poate filma orice, de la nunţi până la filme de Oscar. Şi încearcă! Dacă merge, merge! Dacă nu, măcar a încercat. El atât poate, la nivelul său, de 300-400 de lei. Sau poate omul chiar se pricepe, are carte, are talent, însă e la început de drum şi trebuie să se promoveze, să-şi facă portofoliu. Şi atunci se justifică preţul, va avea satisfacţii după ce se perfecţionează.

Şi eu am filmat gratis, până mi-am făcut mâna şi am devenit sigur că ştiu ce fac. Apoi am filmat pe bani puţini până mi-am făcut portofoliu şi clienţi fideli, pentru că nimeni nu avea încredere în mine. Şi încă nu mă arunc cu preţurile, pentru că, după 2 ani de experienţă, încă nu sunt foarte cunoscut. Ştiu că pot mai mult decât reflectă preţul cerut, însă trebuie să conving lumea de lucrul acesta.

Piaţa nu se strică cu preţuri mici, piaţa se strică atunci când te lauzi că oferi marea cu sarea la preţ de-o acadea, dar de fapt strici nunta omului. Şi nici atunci nu e vinovat cel ce păcăleşte, ci clientul pentru că nu se informează, nu face un contract sigur, fără ascunzişuri.

Piaţa o strică cei ce etalează pe unde apucă experienţa lor în televiziune, emisiuni, ziare şi reviste, festivaluri, radio. Cei ce etalează această experienţă, dar sunt praf. Pentru că nunta nu e nici televiziune, nici festival, nici ATF, nici radio. Nunta e altceva.

Piaţa o strică cei care filmeaza enşpe ore la nuntă, adaugă fluturaşi, clopoţei, baloane şi altele şi cred că ăla e filmul nunţii. Că doar sunt absolvenţi de facultăţi în domeniu şi au experienţă. Şi clientul plăteşte pentru că nu se informează, pentru că se zgârceşte şi îl crede profesionist pe cel care îşi atârnă de gât sigla vreunei televiziuni sau a vreunei reviste.

Piaţa se strică atunci când clientul este păcălit. Dacă ştie omul pe bune ce primeşte la 150-200 de euro şi el crede că e bine, atunci nu se strică piaţa. Atâta muncă se depune pentru preţul ăla! Dar, dacă cineva se laudă că este profesionist şi că oferă film de Oscar la preţ de-o pizza, atunci strică piaţa! Strică nunta omului şi clientul ne crede pe toţi la fel. Şi nu e drept.

Am întâlnit aşa-zişii "profesionişti" care ofereau poze, nu fotografii. Ofereau DVD-uri cu filmări de amatori, nu filmări profesioniste. Am întâlnit persoane certate cu limba română care umpleau montajul de text, zorzoane, clopoţei şi verighete, iar filmarea era praf. N-avea de nici unele, nici fir epic.

Insă nu trebuie să ne facem griji, clienţii au început să se deştepte, să nu mai arunce banii aiurea.

Dar totdeauna, aşa-zişii "profesioniştii" vor avea clienţi, pentru că ei ştiu un lucru: "În lume, la fiecare secundă se naşte un fraier. Trebuie doar găsit! Restul e floare la ureche!"

Mare ţi-e grădina, Doamne, şi populată mai este...