joi, 23 aprilie 2009

BURTA ŞI CUREAUA STRÂNSĂ

Mă urmăreşte permanent! Îl aud pe stradă, la radio, la televizor, îl aud chiar şi în somn. Acelaşi cuvânt, "criză"! Am devenit obsedaţi, rostim cuvântul ăsta de enşpe ori pe zi! Visăm cu ochii deschişi la creşteri salariale, dar nu producem nimic. Nici Dorel nu cred că se mai oboseşte să muncească! Ne dorim economie eficientă, să avem un curs mic la valuta de lux, numai că noi ştim doar să importăm şi să mâncăm Panetonne de Paşti, nu cozonac de-al nostru bogat şi gustos.
De cealaltă parte, cei aleşi vor PIB mare, buget şi ciolane pe săturate, dar sufocă întreprinzătorii, care şi aşa ori sunt la negru, ori nu au activitate. Îndeamnă populaţia să strângă cureaua, însă ei nu se încheie nici la cămaşă, nici pantaloni pentru că le-ar sări nasturii. Cred că s-au gândit la zicala "Să faci ce zice popa, nu ce face popa!".
Sper să fim toţi la unison, să le dăm ciolanul de criză, bogat în os cu nodul gros, dar să ne vedem de treabă! O treabă la standarde profesionale demne de luat în seamă, că muncim pentru noi şi pentru a noastră burtă! Dacă nu, cureaua strânsă!

marți, 7 aprilie 2009

MULŢUMIRI

Echipa noastră nu s-a lăudat cu experienţă în televiziune, deşi o avem. Nici cu experienţă la ziare şi agenţii de publicitate, deşi o avem. Nici cu experienţă în radio, deşi este şi ea. Am învăţat, ne-am documentat, ne-am pregătit, am investit în aparatură. Nu intermediem nimic şi nu suntem intermediaţi, astfel încât preţul reflectă ceea ce oferim. Şi nu ne-am lăudat nici cu asta.
Am încercat să ne impunem doar prin experienţa la nunţi, botezuri, videoclipuri, prezentări, ofertă şi idei, să ne respectăm clienţii şi să-i mulţumim astfel încât şi ei să ne respecte, să ne răsplătească şi să ne recomande.
Şi le mulţumim acelora care ne cunosc munca şi ne apreciază. Sunt fericit să ştiu că avem clienţi care nu ne-au ales după preţ ci după ceea ce am făcut, după ceea ce ştim să facem şi după ceea ce le putem oferi pentru preţul cerut.
În numele echipei, eu le mulţumesc pentru că sunt CLIENŢI RAŢIONALI ŞI INFORMAŢI.

ÎN LUME, LA FIECARE SECUNDĂ SE NAŞTE UN FRAIER...

Zilele trecute, a fost o discuţie rezumată la:
Clientul: "- Scump, dom'ne, scump...! Dincolo era mai ieftin!"
Eu: " - Păi de ce?"
Clientul se uită nehotărât pe ofertă şi pleacă...
Un coleg de breaslă, acuzând concurenţa neloială: "- Ăştia cu preţuri mici strică piaţa! Ar trebui interzişi! Ne iau toţi clienţii!"
"- Oare?", mă gândesc eu! Şi-mi vin tot felul de gânduri pe care încerc să le pun în ordine.

Omul a fost întreprinzător de când a coborât de pe cracă. Şi a preţuit munca depusă prin prisma satisfacţiilor ulterioare efortului. Munceşti-eşti răsplătit-te bucuri de răsplată.

Clientul, apărut şi el tot prin vremurile alea, a răsplătit pe întreprinzător în funcţie de munca prestată.

Dacă întreprinzătorul cere un preţ mic pentru munca prestată, credeţi că renunţă la satisfacţiile sale? Garantat, NU!

Revenind la discuţie, de ce să strice piaţa cineva care filmează la nunţi pentru 300-400 de lei? Poate omul doar şi-a cumpărat şi el o cameră tare la ofertă, şi-a filmat colegii la şcoală sau nevasta acasă şi crede că poate filma orice, de la nunţi până la filme de Oscar. Şi încearcă! Dacă merge, merge! Dacă nu, măcar a încercat. El atât poate, la nivelul său, de 300-400 de lei. Sau poate omul chiar se pricepe, are carte, are talent, însă e la început de drum şi trebuie să se promoveze, să-şi facă portofoliu. Şi atunci se justifică preţul, va avea satisfacţii după ce se perfecţionează.

Şi eu am filmat gratis, până mi-am făcut mâna şi am devenit sigur că ştiu ce fac. Apoi am filmat pe bani puţini până mi-am făcut portofoliu şi clienţi fideli, pentru că nimeni nu avea încredere în mine. Şi încă nu mă arunc cu preţurile, pentru că, după 2 ani de experienţă, încă nu sunt foarte cunoscut. Ştiu că pot mai mult decât reflectă preţul cerut, însă trebuie să conving lumea de lucrul acesta.

Piaţa nu se strică cu preţuri mici, piaţa se strică atunci când te lauzi că oferi marea cu sarea la preţ de-o acadea, dar de fapt strici nunta omului. Şi nici atunci nu e vinovat cel ce păcăleşte, ci clientul pentru că nu se informează, nu face un contract sigur, fără ascunzişuri.

Piaţa o strică cei ce etalează pe unde apucă experienţa lor în televiziune, emisiuni, ziare şi reviste, festivaluri, radio. Cei ce etalează această experienţă, dar sunt praf. Pentru că nunta nu e nici televiziune, nici festival, nici ATF, nici radio. Nunta e altceva.

Piaţa o strică cei care filmeaza enşpe ore la nuntă, adaugă fluturaşi, clopoţei, baloane şi altele şi cred că ăla e filmul nunţii. Că doar sunt absolvenţi de facultăţi în domeniu şi au experienţă. Şi clientul plăteşte pentru că nu se informează, pentru că se zgârceşte şi îl crede profesionist pe cel care îşi atârnă de gât sigla vreunei televiziuni sau a vreunei reviste.

Piaţa se strică atunci când clientul este păcălit. Dacă ştie omul pe bune ce primeşte la 150-200 de euro şi el crede că e bine, atunci nu se strică piaţa. Atâta muncă se depune pentru preţul ăla! Dar, dacă cineva se laudă că este profesionist şi că oferă film de Oscar la preţ de-o pizza, atunci strică piaţa! Strică nunta omului şi clientul ne crede pe toţi la fel. Şi nu e drept.

Am întâlnit aşa-zişii "profesionişti" care ofereau poze, nu fotografii. Ofereau DVD-uri cu filmări de amatori, nu filmări profesioniste. Am întâlnit persoane certate cu limba română care umpleau montajul de text, zorzoane, clopoţei şi verighete, iar filmarea era praf. N-avea de nici unele, nici fir epic.

Insă nu trebuie să ne facem griji, clienţii au început să se deştepte, să nu mai arunce banii aiurea.

Dar totdeauna, aşa-zişii "profesioniştii" vor avea clienţi, pentru că ei ştiu un lucru: "În lume, la fiecare secundă se naşte un fraier. Trebuie doar găsit! Restul e floare la ureche!"

Mare ţi-e grădina, Doamne, şi populată mai este...